online din 17.10.2003

ultima actualizare 25.10.2009

Promovez

Royalty Free Images

Statistici site

Septembrie 2009

Vizitatori: 2.244

Afisari: 7.498

 

 

In jurul muntelui Fuji - partea I (28-29 ianuarie 2004)

Sezonul muntelui Fuji in lumea lui Bogdan este in floare... In ultima perioada am luat parte la doua excursii in jurul acestui faimos munte atat in Japonia cat si in lume. Prima excursia a avut loc la sfarsitul lunii ianuarie si face obiectul acestei file de jurnal. Cea de-a doua a avut loc la sfarsitul lunii februarie si va constitui tema unei file urmatoare de jurnal. Pe langa aceasta, pregatesc un articol complex despre munte, care a influentat cultura si istoria nipona. Publicarea materialului o preconizez pe saptamana viitoare (inceputul lunii martie). (este gata acum: click aici - adaugat la 29.07.2004)

 

Ar mai trebui sa precizez ca muntele Fuji este inaccesibil in aceasta perioada, fiind interzisa catararea aproape tot parcursul anului, cu exceptia a in jur de doua luni in perioada verii. Impresiile despre acest munte sunt scrise in urma vizualizarii lui din diferite unghiuri...

 

Cu ocazia excursiei precedente in peninsula Izu, am reusit sa prind cateva imagini de departe ale acestui majestic munte. Fiind situat in apropierea orasului Tokyo (in vest si putin spre sud, iar la nord de peninsula Izu) cateodata se poate admira si de pe unele cladiri zgarie-nori de aici. Oricum, se spune ca muntele Fuji este timid, pentru ca, chiar de esti aproape, chiar de esti departe, putine sunt zilele in care ii poti admira splendoarea fara ca varful sa-i fie acoperit de nori.

 

Excursia care face tema acestei file de jurnal a fost o excursie organizata de profesorul coordonator al laboratorului in care fac cercetare, cu scopul oficial de vizitare a fabricii Toshiba-Carrier de la poalele dinspre vest ale acestui munte. Cheltuielile au fost suportate de universitate, iar la scurta excursie au luat parte toti studentii straini din laboratorul nostru: Adina, Peter, Antonin si eu, un student japonez la master (Ken) care a luat parte in calitate de tutor al lui Peter (student la doctorat), proful si laborantul (Saito).

 

Pentru ca toate excursiile in care ne-au purtat pana acum au fost fie cu autocarul fie cu masinile private ale studentiilor sau profesorilor, de aceasta data s-a ales calea trenului, si mai exact "Shinkansen" ("bulet-train"; "TGV" sau cum vreti sa-l numiti). Detalii tehnice nu pot sa va dau despre acest tren, pentru ca nu ma pasioneaza in mod deosebit domeniul. Pot sa va spun ca este comparabil cu versiunile franceze, americane sau engleze, dar caracteristic japonez, iar acest lucrul inseamna la modul general punctualitate si perfecta organizare a transportului feroviar. Spre exemplu, poti afla prin intermediul internetului ora de sosire si, respectiv, de plecare a oricarui tren, chiar daca este personal, iar totodata poti sa faci rezervari si sa-ti planifici o intreaga excursie in acest mod.

 

Prima oprire a fost, binenteles, fabrica Toshiba-Carrier la poalele estice ale muntelui Fuji (in imagine, sigla de la intrarea in fabrica pe fundalul timidului munte Fuji). Aceasta fabrica este o uniune a consortiului japonez Toshiba cu cel american Carrier, lider in productia de frigidere, aparate de aer conditionat si altele. Scopul aceastei uniuni, ce a avut loc in 1999 (parca) este acela de a asigura productia si mijloacele de desfacere in Asia. In urma cu un an sau doi, au mai deschis o astfel de fabrica in Vietnam, datorita fortei de munca mai ieftine, insa la ora actuala majoritatea productiei este inca realizata aici, alaturi de partea de proiectare si cercetare.

 

In cele cateva ore petrecute aici, am asistat la prezentarea companiei, a produselor si a tehnologiei, intr-o atmosfera relaxanta, intr-o sala de conferite, fiind serviti cu cafea, ceai si "fursecuri", precum si la un tur al fabricii. Cu toate ca cativa din colegii cu care eram, nevazand in viata lor cum functioneaza lucrurile intr-o fabrica, au fost foarte placut surprinsi, eu, care datorita profesorilor mei din Timisoara am avut o asemenea ocazie acum cativa ani, am ramas surpins doar de multitudinea de roboti si automatizari. Cred ca oricine ar fi surprins sa vada o intreaga linie de productie la care lucreaza numai doi oameni, si, binenteles, inca vreo 5 la partea de control tehnic al calitatii.  Trebuie sa precizez ca am ramas marcat de modul in care am fost primit, si de tot ce am vazut inauntru...

 

Cu aproape o ora inainte de lasarea serii (in jur de patru dupa-masa) am plecat mai departe, de aceasta data cu un tren express, nu Shinkansen, spre partea de vest a acestui munte, orasul Kofu, unde aveam sa innoptam.

 

Kofu este capitala provinciei care contine si muntele Fuji, Yamashita. Hotelul la care am innoptat a fost un "bussines hotel", clasificare ce denota, in Japonia cel putin, un hotel ieftin, ce este dotat functional, nu insa pentru placere. O camera mica, in care pentru a sta la birou trebuia sa stau in acelasi timp in pat, care este atat de caracteristica stilului de viata si al apartamentelor din Japonia, daca nu, cel putin din Tokyo, a trebuit sa o impart cu studentul ceh, Antonin...

 

Din nou, conform modului de viata japonez, a trebuit sa iau parte la o petrecere japoneza cu mancare si bautura, impreuna cu toti colegii de excursie, la un restaurant din apropierea hotelului, in ciuda faptului ca o mica raceala m-a impiedicat sa ma simt in largul meu. Este surprinzator de ciudat pentru mine sa observ ca acest gen de "baute" nu pot fi negociate. Adica, de obicei seful (in cazul de fata prof. Mochizuki) lanseaza invitatia si nu se asteapta la un refuz. Cu toate ca de obicei eu am reusit sa "scap" atunci cand nu aveam starea de spirit necesara, trebuie sa va spun ca in companiile private nipone nu este asa de usor. Dupa o zi de munca la o astfel de companie, care cuprinde cel putin 8 ore de lucru plus pauza de masa cu minute numarate, angajatii deseori trebuie sa fie prezenti la asemenea "baute" cu sefii lor. Adaugand faptul ca de obicei in Tokyo fiecare angajat petrece in medie o ora pentru a calatori de acasa la serviciu, un japonez ajunge in acest mod acasa pe la ora 23, dupa ce copiii sunt la culcare. Rezulta "mitul" cum ca in Japonia se lucreaza de dimineata pana seara.

 

Un alt aspect surprinzator al acestor intruniri este ca, in momentul cand incep sa se pileasca, japonezii devin extrem de prietenosi. Cel putin de aceasta data, deoarece n-am putut sa beau suficient incat sa intru in ritm cu ei si pentru ca raceala de care spuneam nu ma lasa sa ma simt in largul meu, am inceput sa devin nervos si fustrat in momentul in care profesorul Mochizuki, a devenit extrem de prietenos cu mine, in ciuda faptului ca de obicei, in conditii normale, este foarte rece. Dar am reusit sa supravietuiesc fara greseala acestei intalniri, iar dupa un dus in camera de hotel am izbutit sa dorm neintors pana dimineata.

 

Dupa servirea micului dejun la parterul hotelului, am inchiriat o masina si am pornit in vizitarea imprejurimilor. Asa cum spuneam, Kofu este capitata provinciei si a fost din stravechi timpuri. Una din figurile legendare japoneze (din perioada razboaielor interne - Azuki-Momoyama), Takeda, este legat direct de acest oras, ca fiind lordul ce stapanea provincia. Cu toate ca aceastei zone ii lipsesc resursele naturale, a reusit la vreamea lui sa ridice provincia, considerandu-se ca la acea vreme Takeda ar fi avut sanse sa stapaneasca intreaga Japonie. Insa, istoria spune ca in drum spre Kyoto, el a murit de batranete, iar fiul sau a tinut ascuns acest lucru pana in finalul bataliei care a avut loc intre armata lui Takeda si ceea condusa de Oda Nobunaga. Se spune ca daca ar mai fi trait, Takeda ar fi avut sanse sa castige aceasta batalie, schimband astfel istoria Japoniei. Cu toate ca a fost infrant, a ramas totusi in istorie ca un mare intelept, conducator si strateg.

 

Am vizitat astfel cateva castele si temple inchinate acestuia, precum si cateva locuri bine organizate pentru observarea muntelui Fuji si a imprejurimilor, iar dupa pranz am pornit spre Tokyo, tot cu trenul.

 

Deoarece, in afara de povestea lordului Takeda, nu m-a surprins nimic altceva in mod special, am sarit peste prezentarea programului de vizite din aceasta zi. Totusi, consider ca imaginile pot spune mai multe decat vorbele mele despre ce am vazut. Astfel in sectiunea de imagini se regasesc o multime de poze facute cu aceasta ocazie si nu numai...

 

 

 

[Bogdan's World] [Imagini] [Jurnal] [Cultura si Istorie] [Stiinta si Tehnica] [Legaturi] [Romani in Japonia] [Guestbook] [Contact]

 

Bogdan Lazar - Copyright 2003-2009 - Termeni si conditii de utilizare