online din 17.10.2003

ultima actualizare 26.10.2009

Promovez

Royalty Free Images

Statistici site

Septembrie 2009

Vizitatori: 2.244

Afisari: 7.498

 

 

 

Excursia in Peninsula Izu (17-18 noiembrie 2003)

Nu stiu daca este aplicabil in mod general, dar cel putin in universitatile japoneze se obisnuieste ca de 2 ori pe an, fiecare laborator sa organizeze excursii in afara orasului Tokyo. De organizarea acesteia se ocupa unul dintre studentii care fac parte din laborator, de fiecare data altul. Acesta, impreuna cu profesorul coordonator al laboratorului (in acest caz prof. Mochizuki) alege locul unde se va desfasura excursia, face apoi rezervarile si colecteaza banii de la ceilalti studenti.

 

Totusi, scopul acestei excursii nu este numai placere, caci profesorul trebuie sa aranjeze si o vizita la o fabrica sau mai multe din domeniu, pe parcursul iesirii. De aceasta data, a fost sa fie ca prof. Mochizuki sa se intalneasca cu un fost student, acum angajat la firma Komatsu, si sa rezolve o vizita la un centru de prezentare si afaceri al acestei companii internationale, centru situat in peninsula Izu. Pentru ca in zona firma detine si un mic hotel pentru protocol, s-a stabilit data de vizita atunci cand acesta era liber, si anume 17-18 noiembrie.

 

Peninsula Izu se situeaza la sud-vest de golful Tokyo, tot pe coasta dinspre Pacific a Japoniei, asa cum reiese din imaginea alaturata (hanto=peninsula si wan=golf). Este un loc foarte bun pentru observarea faimosului munte Fuji, iar relieful divers al acestei zone a creat peisaje foarte apreciate de turisti.

 

Plecarea a fost luni, 17 noiembrie de dimineata in grupuri, fiecare grup cu masina unuia dintre studenti. Studentii straini, sau cel putin noi - ultimii veniti, am plecat cu masina profesorului Mochizuki, cu care ne-am intalnit in Shinjuku. Cu aceasta ocazie, profu’ a facut cateva opriri si am putut vedea multe alte locuri decat cele planificate. Cu toate ca am incercat mai multe vederi, nu am reusit sa prind o imagine clara a muntelui Fuji, despre care se spune ca este foarte timid si se arata greu.

 

In prima zi, oprirea importanta a fost la Centrul Komatsu (companie producatoare de utilaje de constructii si echipament minier), unde am avut ocazia sa vedem si sa facem cateva lucruri pe care nu stiu daca multi apuca sa le faca intr-o viata. Ati condus vreodata o masina imensa, asa cum vedeti in documentarele de pe Discovery? Nici eu, dar Adina a condus! Nu m-au lasat pentru ca nu am carnet de conducere, in schimb am facut “o tura” alaturi de soferul japonez, am manuit un excavator si multe alte echipamente de constructii si miniere. Mai jos sunt numai cateva poze...

 

 

Dupa cateva ore bune petrecute in acest mod, am plecat spre locul in care aveam sa innoptam, hotel pentru protocol tot al acestei firme. Aici, dupa ce am servit cina, s-a organizat un mic chef, din nou in stil japonez (putina bautura, fara muzica si multe “fursecuri”), unde am reusit sa imbat cativa studenti japonezi si spre miezul noptii sa se intample totusi ceva amuzant. Intr-un final, pe la 2 noaptea, dupa interminabile discutii lente in engleza s-au dus toti la culcare, inclusiv eu, cu parerea de rau ca nu am apucat sa gust baile traditionale japoneze.

 

Totusi, acesta a fost primul lucru pe care l-am facut de dimineata, dupa ce am servit micul dejun. Am stat intr-o cada de piatra exterioara, cu apa termala pana mi s-au murat degetele de la maini si picioare. O placere la care si acum tanjesc...

 

Pe la 11 am plecat de la hotel, dar nu spre Tokyo, ci spre un loc de pe coasta Pacificului, de o frumusete rar intalnita. Cateva poze puteti vedea in sectiune de poze, dar acestea pot exprima numai o farama din atractia irezistibila a oceanului.

 

Dupa o plimbare de cativa kilometri pe malul abrupt al oceanului, am plecat mai departe, spre baza peninsulei, unde in munti este un renumit lac - Ashi. Aceasta zona este cunoscuta sub numele de regiunea Hakone. Cu toate ca am trecut numai in fuga, am vizitat cea mai faimosa dintre locatiile acestei zone, si anume un templu construit pe malul lacului, pe partea mai putin inaccesibila, la care acum multi ani nu se putea ajunge decat traversand lacul. Nu am facut multe poze, doar cateva, care sunt puse in sectiunea poze, deoarece tocmai aici s-a terminat bateria la camera digitala imprumutata de la Paul.

 

Acesta a fost si ultimul obiectiv major vizitat in excursie, in afara de alte cateva scurte opriri pe autostrada, inapoi spre Tokyo. Oricum as mai vrea sa mentionez ca pentru prima oara am vazut centrul Tokyo noaptea. Autostrazile suprapuse, zgarie-norii, lumina si reclamele mi-au lasat impresia unei alte lumi. Mai lipseau taxiurile zburatoare si arata ca intr-un film SF. Intra-devar, cand se spune ca sunt cu 100 de ani inaintea noastra, aceasta afirmatie nu este departe de adevar. Si cand ma gandesc ca in 1944, la sfarsitul celui de-al doilea razboi modial, Tokyo a fost facut una cu pamantul... Cum au reusit sa reconstruiasca un asemenea oras in doar 60 de ani?

 

 

[Bogdan's World] [Imagini] [Jurnal] [Cultura si Istorie] [Stiinta si Tehnica] [Legaturi] [Romani in Japonia] [Guestbook] [Contact]

 

Bogdan Lazar - Copyright 2003-2009 - Termeni si conditii de utilizare